Monografia geografică a României încadreaza comuna Ceptura în climatul continental de câmpie și deal caracterizat în zona prin:
• temperatura medie anuală: +10 grade Celsius
• temperatura medie în luna ianuarie: -2 grade Celsius
• temperatura medie în luna iulie: +22 grade Celsius
• temperatura minimă absolută: -30 grade Celsius
• temperatura maximă absolută: +39,5 grade Celsius
Media anuală a precipitațiilor atmosferice este de 600-700 mm.
În jumătatea nordică a comunei, climatul prezintă amplitudini termice mai puțin accentuate față de cea sudică orientată spre stepele deschise din sud-estul țării, unde climatul are un pronunțat caracter continental, cu diferențe mari de temperatură între vară și iarnă.
Climatul zonei favorizează, în partea dealurilor, dezvoltarea viticulturii, iar partea de sud este propice cultivării cerealelor. Zona de nord oferă condiții și pentru creșterea animalelor.
Satele componente ale comunei sunt:
1. Ceptura de Jos
2. Ceptura de Sus
3. Soimesti
4. Rotari
5. Malu Roșu
Ceptura este dispusă înșiruit de-a lungul DJ 102N, mai puțin satul Malu Roșu care este izolat.
Principalele căi de comunicație care leagă comuna cu localitățile înconjuratoare sunt:
• DJ 102K- Urlați-Ceptura-Fântânele
• DJ 102N- tarculesti-Ceptura-Colceag
• DN 1B- Ploiești-Ceptura-Buzău, la limita de sud a teritoriului adminstrativ
• DC 69 Rotari- Malu Roșu (drum în interiorul comunei)
Legătură cu orașul reședință de județ se realizează pe DN 1B.
Comuna nu are acces direct la rețeaua CFR, cele mai apropiate gări fiind la Inotesti și Mizil, pe ruta Ploiești-Mizil.
Mina Ceptura a avut o linie de cale ferată industrială de la zona de exploatare până la CF Ploiești- Buzău.
Sursa de apă potabilă a celor a satelor Rotari, Soimesti și Ceptura de Sus o constituie aducțiunea Bălțești-Urlați-Rotari care a fost pusă în funcțiune în 2008. Satul Malu Roșu se alimentează din fântânile din zona, urmând a fi racordat la rețeaua existentă din satul Rotari.
În Ceptura de Jos, alimentarea cu apă a blocurilor, a obiectivelor sociale și a populației din acest sat se asigură din subteran din straturile de medie adâncime, prin intermediul unei gospodării de apă – foraj propriu.
În această zonă, suprafața totală de teren agricol este de 3977 ha, din care: 2138 ha teren arabil, 761 ha pășuni și 143 ha fânețe, 864 ha vii și 71 ha livezi.
Zona prezintă un important potențial de dezvoltare în domeniul viticulturii, pomiculturii, culturii cerealelor și creșterii animalelor.
Există posibilități și interes pentru crearea unor unități de prelucrare la nivel industrial a acestor produse, cu desfacere inclusiv la export.
În zonă a funcționat mina de lignit care, din decembrie 1998, a intrat în proces de conservare, în prezent fiind închisă. Aici s-au dezvoltat o serie de activități în domenii diverse care asigură locuri de muncă pentru majoritatea populației active.
