Existența comunei și a satelor componente
Satul Malu Roșu (neolitic) – așezarea a luat ființă pe vechile vetre de locuit; descoperirile au dat la iveală urme ale unei vechi culturi neolitice (un cuptor de ars oale) apartinând culturii Cris- circa 5000 de ani î.en. Descoperirile arheologice de pe teritoriul comunei pun în lumina faptul că în această parte populația băștinașă era deosebit de densă. Edificatoare în această privință este identificarea unor cetăți și așezări traco-dacice în Ceptura, Soimesti, asemenea celor de la Starchiojd și Slănic.
Satul Rotari – este amintit că existând cu locuitori din Epoca Fierului, prin descoperirea în punctul Rotari a unei așezări din prima epoca a fierului (hollstatt) 800-300 î. en.
Satul Ceptura de Sus – în urma săpăturilor făcute s-a descoperit ceramica de tradiție dacică lucrată cu mâna sau la roată din pastă fină, cenușie, aparținând culturii dacilor liberi din secolele II-III en. În anul 1894, în unele acte găsite în arhiva era scris că „Ceptura” vine de la cuvintele turcești „Cep” și „Tura” (pecete), care înseamna „cepul pecetluit”. Documentele Moșiei Ceptura transcrise și publicate de Dumitru Furtuna în anul 1834 spun că denumirea localității vine de la Gârla Cepturei, iar apa și-a luat denumirea de la „cep”’= butuc de vie- pluralul „cepuri” a acceptat un „t” așa cum s-a întâmplat și în alte cuvinte.
Într-un zapis din 1641, Ceptura este denumită și „Dobroteasca” (documentele Moșiei Ceptura- Dumitru Furtuna- București, 1834, pg. 23).
De remarcat este faptul că numele Ceptura apare în documente în secolul XVIII la Dionysos Fotina în „Istoria Daciei” și de atunci ramâne neschimbat.
Tot de atunci, aflăm că a aparținut județului Săcuieni, care, în actele străine, se numește SAAC, și care avea ca marcă o coardă de viță (Ecaterina Hangan contribuie la monografia județului SAAC în: „Hrisoave prahovene”, a doua sesiune de comunicări, 15-17 decembrie 1969, Ploiești, pg. 23). În anul 1923, Ecaterina Zaharescu, după unele studii, precizează că actuala comună făcea parte, din 1788, din județul SAAC, PLASA Cricov. Începând cu 1.01.1845, când județul SAAC s-a desființat, Ceptura a fost atașată județului Prahova, Plasa Cricov, unde ramâne și prin legea din 1.01.1821 privind stabilirea circumscripțiilor administrative ale județului Prahova.
