• Comuna Ceptura
  • Comuna Ceptura
  • Comuna Ceptura
  • Comuna Ceptura
  • Comuna Ceptura
  • Comuna Ceptura
  • Comuna Ceptura

Existenta comunei si a satelor componente

Satul Malu Rosu (neolitic) - asezarea a luat fiinta pe vechile vetre de locuit; descoperirile au dat la iveala urme ale unei vechi culturi neolitice (un cuptor de ars oale) apartinând culturii Cris- circa 5000 de ani î.en. Descoperirile arheologice de pe teritoriul comunei pun în lumina faptul ca în aceasta parte populatia bastinasa era deosebit de densa. Edificatoare în aceasta privinta este identificarea unor cetati si asezari traco-dacice în Ceptura, soimesti, asemenea celor de la Starchiojd si Slanic.

Satul Rotari - este amintit ca existând cu locuitori din Epoca Fierului, prin descoperirea în punctul Rotari a unei asezari din prima epoca a fierului (hollstatt) 800-300 î. en.

Satul Ceptura de Sus - în urma sapaturilor facute s-a descoperit ceramica de traditie dacica lucrata cu mâna sau la roata din pasta fina, cenusie, apartinând culturii dacilor liberi din secolele II-III en. În anul 1894, în unele acte gasite în arhiva era scris ca „Ceptura” vine de la cuvintele turcesti „Cep” si „Tura” (pecete), care înseamna „cepul pecetluit”. Documentele Mosiei Ceptura transcrise si publicate de Dumitru Furtuna în anul 1834 spun ca denumirea localitatii vine de la Gârla Cepturei, iar apa si-a luat denumirea de la „cep”’= butuc de vie- pluralul „cepuri” a acceptat un „t” asa cum s-a întâmplat si în alte cuvinte.

Într-un zapis din 1641, Ceptura este denumita si „Dobroteasca” (documentele Mosiei Ceptura- Dumitru Furtuna- Bucuresti, 1834, pg. 23).

De remarcat este faptul ca numele Ceptura apare în documente în secolul XVIII la Dionysos Fotina în „Istoria Daciei” si de atunci ramâne neschimbat.

Tot de atunci, aflam ca a apartinut judetului Sacuieni, care, în actele straine, se numeste SAAC, si care avea ca marca o coarda de vita (Ecaterina Hangan contribuie la monografia judetului SAAC în: „Hrisoave prahovene”, a doua sesiune de comunicari, 15-17 decembrie 1969, Ploiesti, pg. 23). În anul 1923, Ecaterina Zaharescu, dupa unele studii, precizeaza ca actuala comuna facea parte, din 1788, din judetul SAAC, PLASA Cricov. Începând cu 1.01.1845, când judetul SAAC s-a desfiintat, Ceptura a fost atasata judetului Prahova, Plasa Cricov, unde ramâne si prin legea din 1.01.1821 privind stabilirea circumscriptiilor administrative ale judetului Prahova.
 

Comuna Ceptura este situata în estul judetului Prahova, în zona Subcarpatilor de Curbura (Subcarpatii Buzaului), la limita cu câmpia piemontana a Prahovei si Dealurile Istritei.

Din punctul de vedere al reliefului, Ceptura se încadreaza în microzona cu clima moderat-calduroasa semiumeda, în regiuni cu relief moderat accidentat.

În partea nordica a teritoriului, forma principala de relief o constituie dealul, cu versanti neuniformi scurti, pe alocuri întâlnindu-se si versanti terasati, care se continua spre sud cu suprafete cvasiorizontale, cu înclinare predominant între 1 si 2 %, cu denivelari între 0 si 20 cm.

Pe suprafete restrânse, în partea superioara a dealului întâlnim si culmi înguste, iar la limita cursurilor de apa, pe suprafete mai restrânse, întâlnim sesuri aluviale cu suprafete relativ plane, constituite din depozite aluviale.

Pe versantii din zona de deal întâlnim microrelief de alunecari, specific arealelor cu alunecari, reprezentat prin brazde si valuri.

Neuniformitatea terenului este data de existenta în cadrul suprafetelor de teren a unor forme simple de microrelif, cum ar fi crovurile si microdepresiunile- în cazul suprafetelor plane, si ogasele, ravenele si unele forme de relief determinate de alunecari- în cazul suprafetelor înclinate.

În zona de deal panta terenului variaza între 2,1% (foarte slab înclinat) si 35,1%- 50% (puternic înclinat), în timp ce pe suprafetele cvasiorizontale aceasta este pâna la 2%.

Altitudinea câmpiei este cuprinsa, în general, între cotele 15-160 m (la sud de satul Ceptura de Jos), iar în zona colinelor subcarpatice se delimiteaza brusc de la nivelul satului Ceptura de Jos, cu înaltimi care ajung la cota 480,43 metri în zona Malu Rosu.

Teritoriul Ceptura este situat în bazinul hidrografic al Ialomitei, reteaua hidrografica fiind slab reprezentata.

Apele din precipitatii sunt colectate de numeroasele vai destul de adânci existente în teritoriu, printre care mentionam: Valea Ceptura, Valea Manastirii, Valea Brânzei, Valea cu Maracini, Valea Trestiei, Valea Pârâului etc.

Principalul pârâu care se formeaza pe Valea Cepturei (Balana sau Ceptureanca) are un debit permanent, variabil în cursul anului.

Nivelul pânzei de apa freatica se gaseste, în general, la adâncimi destul de mari: în zona satului Ceptura, acesta se gaseste la peste 25 m, iar în apropiere de calea ferata se gaseste la 6-8 m si chiar la suprafata în zonele depresionare.

Formatiunile subarpatice colinare din nordul teritoriului Ceptura au la baza depozite pliocene, între aceste formatiuni aparând depozite de carbuni pe ambele flancuri ale anticlinalului Ceptura.
Materialele parentale întâlnite în zona Ceptura sunt reprezentate prin argile, argile marnoase, marne argiloase, luturi si depozite fluviatile (nisipuri).

Zona de vegetatie ce caracterizeaza teritoriul comunei Ceptura se include în zona padurilor de foioase, sub zona silvostepei, unde vegetatia lemnoasa de tip mezofil alterneaza cu cea ierboasa xerofila si mezoxerofila, local presarata cu elemente stepice.
 

Monografia geografica a României încadreaza comuna Ceptura în climatul continental de câmpie si deal caracterizat în zona prin:
• temperatura medie anuala: +10 grade Celsius
• temperatura medie în luna ianuarie: -2 grade Celsius
• temperatura medie în luna iulie: +22 grade Celsius
• temperatura minima absoluta: -30 grade Celsius
• temperatura maxima absoluta: +39,5 grade Celsius

Media anuala a precipitatiilor atmosferice este de 600-700 mm.

În jumatatea nordica a comunei, climatul prezinta amplitudini termice mai putin accentuate fata de cea sudica orientata spre stepele deschise din sud-estul tarii, unde climatul are un pronuntat caracter continental, cu diferente mari de temperatura între vara si iarna.

Climatul zonei favorizeaza, în partea dealurilor, dezvoltarea viticulturii, iar partea de sud este propice cultivarii cerealelor. Zona de nord ofera conditii si pentru cresterea animalelor.


Satele componente ale comunei sunt:
1. Ceptura de Jos
2. Ceptura de Sus
3. Soimesti
4. Rotari
5. Malu Rosu

Ceptura este dispusa însiruit de-a lungul DJ 102N, mai putin satul Malu Rosu care este izolat.
 

Principalele cai de comunicatie care leaga comuna cu localitatile înconjuratoare sunt:
• DJ 102K- Urlati-Ceptura-Fântânele
• DJ 102N- tarculesti-Ceptura-Colceag
• DN 1B- Ploiesti-Ceptura-Buzau, la limita de sud a teritoriului adminstrativ
• DC 69 Rotari- Malu Rosu (drum în interiorul comunei)

Legatura cu orasul resedinta de judet se realizeaza pe DN 1B.
 

Comuna nu are acces direct la reteaua CFR, cele mai apropiate gari fiind la Inotesti si Mizil, pe ruta Ploiesti-Mizil.

Mina Ceptura a avut o linie de cale ferata insustriala de la zona de exploatare pâna la CF Ploiesti- Buzau.
 

Sursa de apa potabila a celor a satelor Rotari, soimesti si Ceptura de Sus o constituie aductiunea Baltesti-Urlati-Rotari care a fost pusa în functiune în 2008. Satul Malu Rosu se alimenteaza din fântânile din zona, urmând a fi racordat la reteaua existenta din satul Rotari.

În Ceptura de Jos, alimentarea cu apa a blocurilor, a obiectivelor sociale si a populatiei din acest sat se asigura din subteran din straturile de medie adâncime, prin intermediul unei gospodarii de apa- foraj propriu.
 

În aceasta zona, suprafata totala de teren agricol este de 3977 ha, din care: 2138 ha teren arabil, 761 ha pasuni si 143 ha fânete, 864 ha vii si 71 ha livezi.

Zona prezinta un important potential de dezvoltare în domeniul viticulturii, pomiculturii, culturii cerealelor si cresterii animalelor.

Exista posibilitati si interes pentru crearea unor unitati de prelucrare la nivel industrial a acestor produse, cu desfacere inclusiv la export.
 

În  zona a functionat mina de lignit care, din decembrie 1998, a intrat în proces de conservare, în prezent fiind închisa. Aici s-au dezvoltat o serie de activitati în domenii diverse care asigura locuri de muca pentru majoritatea populatiei active.



Contactati Primaria comunei Ceptura


+40.244.445.002
+40.244.445.662



Cod securitate:
Cod securitate
Generați alt cod securitate


Toate câmpurile sunt obligatorii

Email
comunaceptura.ro